romaniathos
Romanians and Mount Athos: monasteries, archives, pilgrimages
Românii și Muntele Athos: mănăstiri, arhive, pelerinaje
UEFISCDI-CNCS project PN-III-P4-ID-PCE-2020-0863, no. 170/2021 (2021-2023)
About
About the project
The road to a new synthesis concerning the history of the relations between the Romanian Principalities and Mount Athos is almost over. Until then, though, we propose a new project, with the following objectives: the valorisation and editing of the Romanian documents within the archives of the monasteries at Mount Athos and of the documents concerning these connections preserved in the archives of Romania and the Republic of Moldova; the research of manuscripts and other Romanian assets preserved at Mount Athos; the research of the travels of the Athonite monks in Wallachia, Moldavia, and Transylvania and of the Romanian pilgrimages at the Holy Mountain.
From a scientific perspective, the research of the Romanian archives at Mount Athos is of great importance, because the Holy Mountain hosts the largest unpublished documentary deposit for the medieval and modern history of the Romanian Principalities, situated outside the Romanian borders. It is one of the few places de from where new information may be brought concerning the history of Romanians and of the entire Eastern Christendom, as well as the place and role of Romanians in the support of Christians across of the Ottoman Empire. Through this project, we wish to publish integrally the documents within the Romanian archives of the Athonite monasteries of Iviron and Saint Paul, to begin the systematic editing of the immense Romanian archives within the monastery of Vatopedi and to continue the valorisation of the historical records preserved in the library of the Hilandar monastery. The Romanian documents within the archives of the Iviron and Saint Paul monasteries were published as abstracts in Greek by Florin Marinescu, in collaboration with Petronel Zahariuc and with other Romanian researchers. The photocopies of these documents are in the Research Laboratory of the relations between Romanians and Mount Athos, within the Faculty of History in Iaşi. Within this project, we will publish integrally (original text and translation) the most important documents, with relevant historical contents, within these two important Athonite archives, following the model established in Documenta Romaniae Historica (DRH), while the others will be edited as extended abstracts, as per the formula determined in Catalogul documentelor Țării Românești within the Historical archives in Bucharest (CDȚR). Furthermore, we will continue to publish some of the Slavic and Romanian-Cyrillic documents slave of the 16th-19th centuries within the archive of the Vatopedi monastery, (an activity begun a couple of years ago) and we will continue the valorisation of the historical treasure of the Hilandar monastery. Besides documents, the treasures of the monasteries at Mount Athos keep an important number of Slavic and Romanian manuscripts, old Romanian books and precious assets (icons, silverware and liturgical attire) of a Romanian origin, which we have discovered after research at the location or thanks to scientific collaborations with historians in Greece; some of them will be published through this project.
At the same time, we wish to publish at the same time Romanian-Athonite documents preserved in the archives and libraries in Romania and the R. of Moldova, in mid-17th century, where the national collection of domestic documents ended up, DRH (series A and B), until the Organic Regulations (1831-1832), a volume that we consider absolutely necessary in the perspective of elaborating a new history of the relations between Romanians and Mount Athos, which should also comprise the period after 1654, where the outstanding monograph by Petre Ș. Năsturel ends (it was published in 1986). For this volume, we have in view the research of the documentary funds of the submitted and not submitted monasteries within the archives in Iași and Bucharest, of the funds and collections within the State archives in Kishinev and within the county archives (Suceava, Craiova, Neamț, Galați), as well as within the collection “Documente istorice” of the Romanian Academy Library.
We will focus not only on the archives and libraries, but also on the people who made these relations. On one hand, we will analyse the travels of the monks from Mount Athos and of the Constantinople patriarchs, to whom the Holy Mountain was subordinated, to the Romanian Principalities, seeking assistance. Some of them remained in the Athonite metochions north from the Danube and become important characters in the ecclesiastical and cultural life of the region. On the other hand, we will keep on researching the pilgrimages of Romanians – monks and laymen alike – at the Holy Mountain, an ecclesiastic and cultural phenomenon that intensified from the second half of the 17th century. Hence, we have in view the critical editing of the Romanian translation for Proschinitarul Sfântului Munte, signed by doctor Ioan Comnen and printed in 1701, at the monastery of Snagov, by hieromonk Antim Ivireanul, as well as the Proschinitar al Marii Lavre (the first monastery within the Athonite hierarchy) from the second half of the 18th century, the author of which is anonymous. In this context, we will also continue to investigate the pilgrimages of Romanians to Jerusalem in the 17th-19th centuries.
Objectives
The valorisation and editing of the Romanian documents within the archives of the monasteries at Mount Athos (Iviron, Saint Paul, Vatopedi, and Hilandar) and of the documents concerning these connections preserved in the archives in Romania and the Republic of Moldova, the study of manuscripts and other Romanian precious assets preserved at Mount Athos, the research of the travels of the Athonite monks in Wallachia, Moldavia, and Transylvania, as well as of the Romanian pilgrimages at the Holy Mountain will represent important reference points in what concerns an important chapter within the history of Romanians and of the European East, namely the relations between the Romanian Principalities cu Mount Athos. To this end, the objectives (1) of this project sunt: O.1. The publication of a volume of documents from the archive of the Iviron monastery. O.2. The publication of a volume of documents from the archive of the Saint Paul monastery. So far, the documents are partially known, through the abstracts in Greek published by Florin Marinescu, in collaboration with Petronel Zahariuc and with other researchers, while a small part was published integrally in the recent years by the manager of this project. O.3. The publication of Slavic and Romanian-Cyrillic from the archive of the Vatopedi monastery and the continuation of research concerning the history of the relations between the monastery of Hilandar and Wallachia. O.4. The publication of a volume of Romanian-Athonite documents preserved in the archives and libraries in Romania and the Republic of Moldova, from mid-17th century to the Organic Regulations. O.5. The research of the travels of the Athonite monks to Wallachia, Moldavia, and Transylvania, and of the Romanian pilgrimages at the Holy Mountain, as well as the publication of proschinitare of the Holy Mount Athos. For an overview of this phenomenon, we will also investigate the pilgrimages of Romanians to Jerusalem. O.6. The organisation of an international colloquium, at the end of the second year, to continue those organised in September 2016 (The relations between Romanians and Mount Athos and Other Holy Places <14th – 20th centuries>) and September 2019 (Romanians and Eastern Christendom <14th – 20th centuries>), by developing the topics presented and by increasing the number of participants. O.7. The publication, this time, of the suited resulted from the colloquium in a volume at an important publishing house. The volume will also comprise synthesis papers on the Romanian-Athonite relations in the 14th – 20th centuries, given the research experience of some of the project members, which will become significantly richer in the years to come. O.8. Participation to national and international colloquia, symposiums, and congresses, and elaboration of studies on the topic of this project.
Methodology
The research methodology highlights the methods specific to each discipline involved in the unfolding of the project and the valorisation of the skills specific to each team member. The specific methods pertain to the historical and philological research, as well as to the special historical sciences: Romanian-Cyrillic, Slavonic, and Greek palaeography; genealogy; heraldry; the history of Church; the history of art; the history of law; archival studies; field surveys. The team of this project includes two female researchers in the field of Romanian philology, who will also study from a linguistic perspective the documents within these archives (Slavic, Romanian, and Greek), a less present aspect in the Romanian philological research. For editing the volumes of documents within the archives of the Iviron, Saint Paul, and Vatopedi monasteries, and of the volume of Romanian-Athonite documents within the archives in Romania and the Republic of Moldova, we will use the scientific rules established for the Romanian academic collection: DRH or for the best-elaborated archival catalogue in Romania (CDȚR).
Echipa/Team
Radu G. Păun, PhD, CEMRCCE-EHESS, Paris
Gheorghe Lazăr, PhD, “N. Iorga” History Institute, Bucharest
Lidia Cotovanu, PhD, “N. Iorga” History Institute, Bucharest
Laurențiu Rădvan, PhD, the Faculty of History, Iași
Marius Chelcu, PhD, “A. D. Xenopol” History Institute, Iași,
Ana-Maria Gânsac, PhD, Interdisciplinary Research Institute, “Al. I. Cuza” University, Iași,
Ioan-Augustin Guriță, PhD, the Faculty of History, Iași,
Mădălina Ungureanu, PhD, Interdisciplinary Research Institute, Iași,
Mihai Mîrza, PhD, the National Archives of Iași
Results
RESULTS 2021
Articole:
Petronel Zahariuc, Contribuții la istoria Mitropoliei Moldovei și a Catedralei Mitropolitane din Iași de la mijlocul secolului al XVI-lea la mijlocul secolului al XVIII-lea, în vol. Istoria Catedralei și a ansamblului mitropolitan din Iași, volum editat de Petronel Zahariuc și Mihai-Daniel Isai, Editura Doxologia, Iași, 2021, p. 13-171.
Petronel Zahariuc, Les relations des Pays Roumains avec le Monastère de Zographou du Mont Athos (les XVe-XIXe siècles), în „Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol»”, Iași, LVIII, 2021, p. 235-295.
Petronel Zahariuc (editor), Chiriac Râmniceanul, Despre Mănăstirile de la Muntele Athos și din Țara Românească, în vol. Românii și Creștinătatea Răsăriteană (secolele XIV-XX), volum editat de Petronel Zahariuc, Editura Doxologia, Iași, 2021, p. 490-515.
Petronel Zahariuc, Manuscrise și cărți slave și românești din Biblioteca „Dumitru Stăniloae” a Bibliotecii Mitropoliei Moldovei și Bucovinei: completări și îndreptări, în Istoria Catedralei și a ansamblului mitropolitan din Iași, volum editat de Petronel Zahariuc și Mihai-Daniel Isai, Editura Doxologia, Iași, 2021, p. 461-480.
Petronel Zahariuc, Le sceau le plus ancien de Câmpulung Moldovenesc, în Persevera lucere. Studia in memoriam Octaviani Bounegru, Edited by Lucrețiu Mihailescu-Bîrliba, Harrassowitz Verlag, Wiesbaden, 2021, p. 325-340.
Petronel Zahariuc, Documente „pierdute”, documente regăsite (câteva acte româno-slave din Biblioteca Județeană „Astra”, Sibiu), în „Studii și materiale de istorie medie”, XXXIX, 2021, p. 371-385.
Lidia Cotovanu, Le ktitorikon dikaion, les patriarches grecs et les limites du pouvoir absolu des princes valaques. Autour de la prétendue réforme monastique de Matei Basarab (1632-1654), în I. Biliarsky, M. Mitrea, A. Timotin, (ed.), Religious Rhetoric of Power in Byzantium and South-Eastern Europe. Proceedings of the session held at the 12th International Congress of South-East European Studies (Bucharest, 2-6 September 2019), Brăila 2021: Ed. Istros, p. 241-272.
Lidia Cotovanu, The Naturalization of Greeks in the Romanian Principalities of Wallachia and Moldavia: Disputed Meanings, Contested Interpretations, în A. Cușco, Fl. Solomon, K. Clewig (ed.), Migration and Population Politics during War(time) and Peace(time): Central and Eastern Europe from the Dawn of Modernity to the Twentieth Century, Cluj 2021: Mega, p. 65-87, cu versiunea greacă Η πολιτογράφιση (naturalisation) των Ρωμιών/Γραικών στις Παραδουνάβιες Ηγεμονίες : ένα ψευδές ιστοριογραφικό πρόβλημα, în P. Kimourtzis, A. Mandylara, N. Mpoumparis (éd.), Η Ιστορία, μία καλή τέχνη. Κείμενα αφιερωμένα στον Γ.Β. Δερτιλή, Ed. Asini, Athènes 2021, p. 95-115.
Lidia Cotovanu, Fondul de carte greacă veche al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei păstrat în Biblioteca „Dumitru Staniloae” din Iaşi, în vol. Istoria Catedralei și a ansamblului mitropolitan din Iași, volum editat de Petronel Zahariuc și Mihai-Daniel Isai, Editura Doxologia, Iași, 2021, p. 463-513, cu ilustraţii.
Laurențiu Radvan, Urban history research in Romania in the last 30 years: sources, topics, methods, limits, în „Annales Universitatis Apulensis”, series historica, 25, 2021, p. 77-91.
Marius Chelcu, The Portrait of a High Moldavian Clerk in Mid-19th Century, in vol. Social and Administrative Elite in the Romanian Space (15th-19th Century), edited by Mihai-Bogdan Atanasiu, Cristian Ploscaru, Hartung-Gorre Publishers, Konstanz, 2021, p. 239-262 [ISBN 978-3-86628-692-4]
Mihai Mârza, Biserica Sf. Apostol Andrei din Iași, la începuturi: ctitorii, averea și breslele aparținătoare, în „Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol»”, Iași, LVIII, 2021, p. 297-315.
Gheorghe Lazăr, Danii româneşti în favoarea aşezămintelor ortodoxe sud-dunărene. Noi mărturii documentare, în „Analele Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, s n., istorie, t. LXVII, 2021, p. 121-138.
Aleksandr Stykalin, Ioan-Augustin Guriţă, Din corespondenţa arhimandritului Iuliu Scriban cu arhiereul Arsenie Stadniţki păstrată la Moscova, în „Analele Ştiințifice ale Universității «Al. I. Cuza»”, Iași, s. n., Istorie, LXVII, 2021, p. 139-160.
Comunicări:
Petronel Zahariuc, Despre închinarea mănăstirii Dobrovăț la Muntele Athos și alte câteva pagini din istoria ei, comunicare la Conferința anuală a Institutului de Istorie „A. D. Xenopol”, Iași, Iași, 4-6 iunie 2021.
Petronel Zahariuc, Două pagini de istorie a Moldovei: mănăstirea Căpriana și Petru Rareș: mănăstirea Crisciatic și Muntele Athos, la Simpozionul național al Facultății de Istorie, în cadrul Zilelor Universității „Al. I. Cuza”, Iași, 29-30 octombrie 2021.
Radu G. Păun, La prière du livre. Sur l’idéologie de l’imprimé en Valachie (XVIe siècle), comunicare la colocviul internațional: La coopération entre les peuples du Sud-Est européen du Moyen Âge à l’époque moderne. Academia Română, Institutul de Studii Sud-Est Europene, București, 6-7 octombrie 2021.
Radu G. Păun, În urma Domnului. Domnia și cartea tipărită în Ţara Românească (secolele al XVI-lea – al XVII-lea), comunicare la colocviul: Modele de principi – principi model / Ideal Rulership – Ideal Rulers, Universitatea «Al. I Cuza» Iași. Facultatea de Istorie, Iași, 5-7 noiembrie 2021 (Colloquia Classica et Medioevalia Iassiensia)
Gheorghe Lazăr, Un ctitor de altădată şi neamul lui: Milco din Baia de Aramă, comunicare la Comisia de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie, Filiala Iaşi a Academiei Române şi Institutul de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta”, 9 noiembrie 2021.
Marius Chelcu, Cu casă şi dugheană pe locul mănăstirii. Economie, locuire şi urbanism la Iaşi, la Conferinţa Anuală a Muzeului Municipal „Regina Maria” (I). Din istoria oraşului Iaşi: oameni, locuri, instituţii, organizat de Muzeul Municipal „Regina Maria” Iaşi, 27-28 august 2021.
Mihai Mîrza, The Preludeto Secularization: the Fortunes of the Dedicated Convents from Moldavia in the Early Years After 1821, Conferința internațională: An Epoch Threshold? The Year 1821 in hhe History of South-East Europe, at Bicentennial, 23-25 sept. 2021, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași.
Mihai Mîrza, Biserica și parohia Sf. Andrei din Iași, la începuturi, la Conferinţa Anuală a Muzeului Municipal „Regina Maria” (I). Din istoria oraşului Iaşi: oameni, locuri, instituţii, organizat de Muzeul Municipal „Regina Maria” Iaşi, 27-28 august 2021.
Ioan-Augustin Guriță, Ctitori mari şi ctitorii „mici” în Moldova veacului fanariot. Conexiuni genealogice şi solidarităţi familiale, comunicare la Comisia de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie, Filiala Iaşi a Academiei Române şi Institutul de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta”, Iaşi, 9 februarie 2021.
Ioan-Augustin Guriță, „Și acum trimiteți pre fiii voștri ca să ia preoția de la arhiereii Țării Moldovei”. Putnenii și românii ortodocși din Transilvania în veacul al XVIII-lea, la „Colocviile Putnei”, XXV, 4 martie 2021, Mănăstirea Putna.
Ioan-Augustin Guriță, Misail Chisăliță, egumen al Putnei și episcop de Rădăuți. Contribuții biografice, la „Colocviile Putnei”, XXVI, 2–3 septembrie 2021, Mănăstirea Putna.
Ioan-Augustin Guriță, Pagini din istoria unui important monument la Iaşilor: Biserica Sfântul Gheorghe – “Mitropolia Veche” în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea, la Conferinţa Anuală a Muzeului Municipal „Regina Maria” (I). Din istoria oraşului Iaşi: oameni, locuri, instituţii, organizat de Muzeul Municipal „Regina Maria” Iaşi, 27-28 august 2021.
RESULTS 2022
Articole:
Petronel Zahariuc, „Pomelnicele Zografului”. Noi informații despre legăturile dintre Țările Române și mănăstirea Zograf de la Muntele Athos (începutul secolelui XV – începutul secolului XIX), în Românii și Creștinătatea Răsăriteană (secolele XIV-XX), vol. editat de Petronel Zahariuc, Editura Doxologia, Iași, 2021, p. 603-655.
Petronel Zahariuc, Înmormântarea monahului Ioanichie (Ioan Movilă mare logofăt) în mănăstirea Dobrovăț, în Addenda et Corrigenda, în „Studii și Materiale de Istorie Medie”, XXXIX, 2021, p. 328-331.
Petronel Zahariuc, Contribuții la istoria satelor din ținutul Hotin ale mănăstirii Todireni (Burdujeni), metoc al mănăstirii Sf. Pavel de la Muntele Athos (începutul sec. XVII-1812), în „Anuarul Institutului de Istorie «A D. Xenopol»”, Iași, LIX, 2022, p. 312-338.
Petronel Zahariuc, Testamentul mitropolitului Teodosie al Moldovei (1691), în Addenda et Corrigenda, în „Studii și Materiale de Istorie Medie”, XL, 2022, p. 331-335.
Petronel Zahariuc, Zece documente slavo-române din arhiva mănăstirii Vatoped de la Muntele Athos, în „Studii și Materiale de Istorie Medie”, XL, 2022, p. 121-141.
Gheorghe Lazăr, Ajutoarele româneşti în favoarea aşezămintelor athonite Karacalu şi Marea Lavră. Noi mărturii documentare (sec. al XVIII-lea), în „Analele Ştiinţifice ale Universităţii «Alexandru Ioan Cuza»”, Iași, serie nouă, Istorie, LXVIII, 2022, p. 285-312.
Laurețiu Rădvan, Biserica Razului din Iași – un paraclis uitat, în „Ioan Neculce. Buletinul Muzeului Municipal «Regina Maria»”, Iași, IV, 2022, p. 123-150.
Radu G. Păun, Foi et pouvoir au siècle « phanariote », în „Annuaire de l’Ecole Pratique des Hautes Etudes”, Sciences religieuses, tom 129 (2020-2021), p. 359-367.
Mihai Mîrza, Contribuții la istoria schitului Dărmănești, „de supt muntele Lapoș” (recent redescoperit), în „Studii și Materiale de Istorie Medie”, XL, 2022, p. 281-305.
Lidia Cotovanu, Migrants, villes, monastères, commerce. La concentration urbaine des métoques acquis par les Patriarcats grecs en Valachie et en Moldavie, în „Études balkaniques”, Numéro spécial : « Pouvoir, société et commerce dans les villes des Balkans ottomans » LVIII/2 (Sofia 2022), éd. Raia ZAIMOVA, Lidia COTOVANU, p. 58-118.
Radu G. Păun, The Romanian (Moldo-Wallachian) Tradition, în The Routledge Research Handbook of Mount Athos, Graham Speake (coord.), Londra, Routledge (sub tipar).
Comunicări:
I. Colocviu internațional realizat în cadrul proiectului UEFISCDI-CNCS, PN-III-P4-ID-PCE-2020-0863 : Românii și Muntele Athos: mănăstiri, arhive, pelerinaje [Les Roumains et le Mont Athos : des monastères, des archives, des pèlerinages], Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 6-9 octombrie 2022.
Program:
Arhim. Policarp Chițulescu, Proschinitarul Sfântului Munte al Athonului sau descriere pe larg a sfintelor lăcașuri ce sunt zidite de atâtea veacuri împrejurul acestui Sfânt Munte și la care evlavioșii și dreptcredincioșii creștini merg spre închinăciune (București, 1856) / Le Proskynitaire du Saint Mont Athos ou la description détaillée des saints lieux bâtis il y a autant de siècles autour de cette Sainte Montagne et où les pieux et les fidèles chrétiens vont pour prier (Bucarest, 1856)
Daniel Niță-Danielescu , Considerații cu privire la relația obștii de la Prodromu și Statul român în primii ani ai domniei lui Carol I / Des considérations concernant la relation entre la communauté de Prodromou et l’État roumain dans les premières années du règne de Charles I
Oana Popescu, M. Filotheu Bălan, Dintre primele traduceri paisiene de la Mănăstirea Dragomirna: Omiliile Sfântului Macarie al Patmosului / Parmi les premières traductions de Païsios chez le monastère de Dragomirna : les Homélies de Saint Macaire de Patmos
Ierom. Cosma Giosanu, File din jurnalul unui monah român călător la Muntele Athos în timpul regimului comunist / Des feuilles du journal d’un moine roumain voyageur au Mont Athos durant le régime communiste
Radu G. Păun, O icoană cu donator și (alte) câteva „necunoscute” de la Marea Lavră / Une icône avec un donateur et d’autres « détails inconnus » de la Grande Laure
Liviu Pilat, Ștefan cel Mare, Mănăstirea Zografu și relațiile moldo-otomane / Étienne le Grand, le Monastère de Zographou et les relations moldo-ottomanes
Ştefan S. Gorovei Secularizarea averilor mănăstirilor închinate. Un document / La sécularisation des fortunes des monastères soumis. Un document
Elena Firea, Ciprian Firea, Fresce şi icoane între Bălineşti, Transilvania şi Muntele Athos: pe urmele unor posibile legături stilistice (sec. XV-XVI) / Des fresques et des icônes entre Bălineşti, la Transylvanie et le Mont Athos : sur les traces de potentielles connections stylistiques (XVe-XVIe siècles)
Emil Dragnev „Cuviosul Daniil iegumen Pangărațu de la Svitagora” și vechiul
iconostas al bisericii Sf. Dumitru de la mănăstirea Pângărați / « Le pieux Daniil higoumène de Pangărațu de Svitagora » et l’ancien iconostase de l’église Sf. Dumitru du monastère de Pângărați
Matei Cazacu, Mihai Viteazul «priiatenul Sveta Gorii» / Michel le Brave « l’ami de Sveta Gora »
Ioan-Augustin Guriţă, Câteva consideraţii privitoare la legăturile familiei Callimachi cu Muntele Athos / Quelques considérations concernant les relations de la famille Callimachi avec le Mont Athos
Gheorghe Lazăr, Noi mărturii documentare privind ajutoarele româneşti în favoarea aşezămintelor athonite. Cazul mănăstirilor Caracalu şi Marea Lavră / De nouveaux témoignages documentaires concernant les aides roumaines en faveur des établissements athonites. Le cas des monastères de Caracalou et la Grande Laure
Liviu Marius Ilie, Continuitate și inovație în diplomatica Țării Românești – documentele athonite ale lui Vlad Călugărul și Radu cel Mare / Continuité et innovation dans la diplomatique de Valachie – les documents athonites de Vlad le Moine et de Radu le Grand
Teodor Candu, Venituri și cheltuieli gospodărești la mănăstirea Slatina la începutul secolului al XIX-lea / Des revenus et des dépenses ménagers chez le monastère de Slatina au début du XIXe siècle
Mihai Mîrza, Contribuții la istoria schitului Dărmănești, „de supt muntele Lapoș” (recent redescoperit) / Des contributions à l’histoire du skite de Dărmănești, « aux pieds de la montagne de Lapoș » (redécouvert récemment)
Mariana Lazăr, Considerații privind cartea greacă din patrimoniul mănăstirii Cotroceni (secolele XVII-XIX) / Des considérations sur le livre grec du patrimoine du monastère de Cotroceni (les XVIIe-XIXe siècles)
Cătălina Chelcu, Un inventar al moșiilor mănăstirilor închinate și neînchinate din Moldova, de la mijlocul secolului al XIX-lea / Un inventaire des domaines des monastères soumis et non-soumis de Moldavie, au milieu du XIXe siècle
Ion Gumenâi Paisianismul și spațiul pruto-nistrean / Le païsianisme et l’espace pruto-dniestréen
Mihai-Cristian Amăriuţei, Lidia Cotovanu, Ovidiu Olar, „În jurul porții Fanarului și a Patriarhiei”. Donații românești la Constantinopol / « Autour de la porte du Phanar et de la Patriarchie ». Des donations roumaines à Constantinople
Florin Marinescu, Ciprian-Lucrețius Suciu, Schitul Lacu de-a lungul veacurilor. Prezentare preliminară / Le Skete de Lacu à travers les siècles. Présentation préliminaire
Lidia Cotovanu, Metohuri înainte de metohuri? Închinări de moşii româneşti la Muntele Athos înainte de mijlocul secolului al XVI-lea / Des métoques avant des métoques? Des soumissions des domaines roumains au Mont Athos avant le milieu du XVIe siècle
Mihai Anatolii Ciobanu Două planuri rusești pentru Râmnicu Sărat – al orașului și al ansamblului ctitoriei brâncovenești / Deux plans russes pour Râmnicu Sărat – de la ville et de l’ensemble de la fondation de Brâncoveanu
Maria Magdalena Székely, Închinări și sloboziri de închinări. Evlavie și putere în vremea lui Vasile Lupu și Matei Basarab / Des soumissions et des résiliations des soumissions. Piété et pouvoir pendant les règnes de Vasile Lupu et Matei Basarab
Ștefan Andreescu, Patrick Leigh Fermor și Muntele Athos / Patrick Leigh Fermor et le Mont Athos
Marius Chelcu, Orășeni și mănăstiri închinate la Iași în secolul al XIX-lea – cauzele unei relații tensionate / Des habitants urbains et des monastères soumis à Iași au XIXe siècle – les causes d’une relation tendue
Ciprian-Lucrețius Suciu, Florin Marinescu, Duhovnici români la Athos: ieromonahul Antipa Dinescu / Des pères confesseurs roumains au Mont Athos : le hiéromoine Antipa Dinescu
Sorin Grigoruță, Pelerini la Locurile Sfinte și documentele lor de călătorie (prima jumătate a secolului al XIX-lea) / Des pèlerins aux Lieux Saints et leurs documents de voyage (la première moitié du XIXe siècle)
Petronel Zahariuc, Contribuții privitoare la relațiile mănăstirii Sfântul Pavel de la Muntele Athos cu Țările Române / Des contributions concernant les relations du monastère de Saint Paul du Mont Athos avec les Pays Roumains
II. Alte comunicări internaționale
Petronel Zahariuc, Câteva note privitoare la contributia Sfântului Paisie Velicicovschi și a obștii sale la dezvoltarea relațiilor românilor cu Muntele Athos, la Simpozionul internațional: „Moștenirea spirituală și culturală a Sfântului Paisie de la Neamț. 300 de ani de la naștere (1722-2022)”, Mănăstirea Neamț, 13-16 noiembrie 2022.
Radu G. Păun, Dynasties of Grace, Dynasties of Blood. The Rhetoric of Charity in the Wallachian and Moldavian Donation Deeds to Athos (14th-16th Centuries), Comunicare la colocviul internațional „From polyglossia to polyethnia: Culture, Ethnicity and Identity on Medieval Mount Athos” (The Second Workshop for the ERC Starting Grant Mount Athos in Medieval Eastern Mediterranean Society: Contextualizing the History of a Monastic Republic (ca. 850-1550). Mainz, Johannes Gutenberg Universität, 17-19 martie 2022.
Lidia Cotovanu, Comparaison entre le microcrédit pratiqué par les Monts de Piété et les monastères orthodoxes de l’Europe du Sud-Est, comunicare la XIX World Economic Hsitory Congress. Session:„Microcredit as a Resource for the “Less Poor”? Comparing Models in the Historical Perspective from the Middle Ages to the Present, Paris, 25-29 July 2022.
Ioan-Augustin Guriţă, Cuviosul Paisie de la Neamţ şi ierarhii din Moldova celei de-a doua jumătăţi a veacului al XVIII-lea. Coordonatele unor colaborări, Simpozionul internaţional Moştenirea spirituală şi culturală a Sfȃntului Paisie de la Neamț. 300 de ani de la naştere (1722-2022), 13-16 noiembrie 2022, Mănăstirea Neamţ.
Ioan-Augustin Guriţă, În spiritul Putnei. Câteva note despre activitatea unor cărturari „mărunți” în a doua jumătate a veacului al XVIII-lea, Colocviile Putnei, ediţia a XXVII-a, 21-23 iulie 2022, Mănăstirea Putna.
III. Naționale:
Petronel Zahariuc, Despre un boier mic (Ionașco Isăcescu) și despre marile sale ctitorii (mănăstirile Runcu și Ilișești), la Simpozionul național Artă și civilizație medievală, ediția XXVII (Familii, reședințe și ctitorii boierești din Moldova și Țara Românească (secolele XV-XVII), Muzeul de Istorie Suceava, 3-4 noiembrie 2022.
Petronel Zahariuc, Contribuții la istoria satelor din ținutul Hotin ale mănăstirii Todireni (Burdujeni), metoc al mănăstirii Sf. Pavel de la Muntele Athos (începutul sec. XVII-1812), la Conferința anuală a Institutului de Istorie „A. D. Xenopol”, Iași, 2-4 iunie 2022.
Gheorghe Lazăr, Ctitorii negustoreşti din Ţara Românească şi destinul lor. Câtva studii de caz (secolele XVII-XVIII), la Conferința anuală a Institutului de Istorie „A. D. Xenopol”, Iași, 2-4 iunie 2022. .
Mihai Mîrza, Parohiile ortodoxe din Iași în contextul aplicării Legii comunale din 1864, la Conferința anuală a Institutului de Istorie „A. D. Xenopol”, Iași, 2-4 iunie 2022.
Marius Chelcu, Ziditori de biserici și destine: un egumen al mănăstirii Frumoasa din prima jumătate a secolului al XIX-lea, la Conferința anuală a Institutului de Istorie „A. D. Xenopol”, Iași, 2-4 iunie 2022.
Ana-Maria Gînsac, Mădălina Ungureanu, Probleme ale editării documentelor administrative din perioada premodernă, comunicare la Conferința Perspectives in Humanities and Social Sciences. Workshop: „Old Texts, Modern Editions: Problems, Practices, Utility” , ediția a VIII-a, 27-28 octombrie 2002, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Institutul de Cercetări Interdisciplinare (online, 28.10.2022).
Laurențiu Rădvan, Biserica Razului – un paraclis uitat, comunicare la Conferinţa Anuală a Muzeului Municipal „Regina Maria” (III), „Din istoria oraşului Iaşi: oameni, locuri, instituţii”, 26-27 august 2022, Iași.
Laurențiu Rădvan, Orașe și mănăstiri în spațiul românesc în evul mediu – implicații juridice și de proprietate (sec. XVI-XVIII), comunicare la Conferința Comisiei de Istorie a Orașelor din România, Buzău, 21-22 iulie 2022.
Ioan-Augustin Guriţă, O pagină de istorie urbană: parohiile ieşene din veacul al XVII-lea, comunicare la Conferinţa Anuală a Muzeului Municipal „Regina Maria” (III), „Din istoria oraşului Iaşi: oameni, locuri, instituţii”, 26-27 august 2022, Iași.
RESULTS 2023
Raport ştiinţific pentru anul 2023 (pdf)
În 2023 am publicat un volum (Ieromonahul Andronic, Călătoria la Ierusalim <1859>), iar alte patru sunt în pregătire, urmând a fi publicate, unul la o editură internațională, Peter Lang (Romanians and Mount Athos: monasteries, archives, pilgrimages), aflându-se sub tipar, fiind acceptat și contractat, iar alte trei la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”. În cadrul proiectului au fost publicate sau se află în curs de publicare: 19 articole, în volumul Romanians and Mount Athos: monasteries, archives, pilgrimages, 12 articole în reviste indexate BDI (ERIH, CEEOL) și în volume colective din țară și din străinătate, și au fost susţinute 10 comunicări științifice, la simpozioane și colocvii internaționale și naționale.
Cercetătorii angrenaţi în acest proiect au reuşit să desfăşoare stagii de cercetare în arhivele publice și în biblioteci din România: Arhivele Naționale ale României (București, Iași, Suceava, Craiova), Biblioteca Academiei Române, Arhiva Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, arhivele mănăstirilor Putna și Neamț, și din Republica Moldova (Arhiva Națională şi în bibliotecile din Chişinău), precum și în străinătate (Muntele Athos, Austria, Grecia, Serbia).
Cărți:
Ieromonahul Andronic, Călătoria la Ierusalim (1859), editori Petronel Zahariuc, Sorin Grigoruță, Editura Doxologia, 2023, 290 p.
Romanians and Mount Athos: monasteries, archives, pilgrimages, ed. Petronel Zahariuc, Ed. Peter Lang, Berlin, 2024 (acceptat și contractat, sub tipar).
Documente românești din arhiva mănăstirii Sfântul Pavel de la Muntele Athos, vol. editat de Petronel Zahariuc, Florin Marinescu, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2024, aprox. 700 p., în pregătire.
Documente românești din arhivele mănăstirilor Ivir (Muntele Athos) și Precista-Răducanu (județul Bacău), vol. editat de Petronel Zahariuc, Florin Marinescu și Mihai Mîrza, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2024, aprox. 500 p., în pregătire.
„Condicile Asachi”. Documente (1722-1819), vol. editat de Petronel Zahariuc, Ana-Maria Gînsac, Mădălina Ungureanu, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2024, aprox. 500 p., în pregătire.
Articole, în volumul Romanians and Mount Athos: monasteries, archives, pilgrimages, ed. Petronel Zahariuc, Ed. Peter Lang, Berlin, 2024 (acceptat și contractat, sub tipar): Radu Păun, Les méandres de la mémoire. Sur la commémoration des ktitors princiers au monastère de Hilandar (Mont Athos, XVIIIe – début du XIXe siècle). (mss. Hilandar 809 et 788)
Gheorghe Lazăr, Documentary Sources on Romanian Donations to the Great Lavra an the Gregoriu and Karakallou Monasteries on Mount Athos (The Eighteenth Century)
Marius Chelcu, About a Moldavian Metochion of the Esphigmenou Monastery: The Florești Monastery
Petronel Zahariuc, Contributions to the Relations between the Zographou Monastery and the Romanian Principalities (from the Beginnings to mid-19th Century)
Liviu Pilat, Stephen the Great, the Zographou Monastery and the Moldavian-Ottoman Relations
Mihai Mîrza, About a Moldavian Metochion of the Iviron Monastery: The Precista Monastery in Târgul Ocna
Cătălina Chelcu, A monastic settlement in the Putna district – the monastery of Vizantea
Mariana Lazăr, Aspects of the relations between the Cotroceni Monastery (Bucharest) and Mount Athos
Florin Marinescu, Aspects of the relations between the Three Hierarchs Monastery (Iași) and Mount Athos
Maria Magdalena Székely, Piété et pouvoir au temps du prince Basile Lupu. La dédicace du monastère des Trois Hiérarques de Jassy
Ioan-Augustin Guriţă, Several Considerations on the connections between the Callimachi family and Mount Athos, Mainly the Saint Panteleimonos Monastery
Daniel Niță-Danielescu, Considerations on the Relationship between the Prodromu Community and the Romanian State in the First years of Charles the First’s Reign
Sorin Grigoruță, Pilgrims to the Holy Places and their Travel Papers (the First Half of the 19th Century)
Oana-Mădălina Popescu, One of the First Apologetic Works Translated in Romanian at the Dragomirna Monastery, During the Pastorate of St. Paisios Velicikovski: The Homilies of Saint Macarios of Patmos (1688-1737)
Ștefan Andreescu, Patrick Leigh Fermor and Mount Athos
Ovidiu Olar, Ovidiu Cristea, Hagiography and History: The Life of St. Nephon and the Hisory of Wallachia
Elena Firea, Ciprian Firea, Frescoes and Icons between Moldavia, Transylvania and the Mount Athos (ca. 1500): Following the Threads of Stylistic Connections
Liviu Marius Ilie, Writing Charters for Mount Athos in the Wallachian Chancery (15th-16th Century) – Invocatio Verbalis and the Beginning of the Documents
Ştefan S. Gorovei, La sécularisation des monastères dédiés. Un document
Phaidon Hadjiantoniou, Aspects of Building Activity in Pantokrator Monastery From the 15th to the 19th Century
Lidia Cotovanu, Métoques avant les métoques ? Donations de terres valaques au Mont-Athos avant le milieu du XVIe siècle
Alte articole:
Petronel Zahariuc, Din istoria ținutului ținutului Herța : târgul Herța, satul Mogoșești și bisericile ctitorite de familia Holban, în Artă, școală și politică națională. Prinos închinat profesorului Ion I. Solcanu la împlinirea a 80 de ani, editori Petronel Zahariuc, Adrian-Bogdan Ceobanu, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2023, p. 135-205.
Petronel Zahariuc, Contribuții privitoare la relațiile mănăstirii Sfântul Pavel de la Muntele Athos cu mănăstirile Jitianul și Todireni din Țările Române, în „Studii și materiale de istorie medie”, XLI, 2023, p. 221-241.
Petronel Zahariuc, Despre un boier mic (Ionașco Isăcescu) și despre marile sale ctitorii (mănăstirile Runcu, Ilișești și Drăgești), în Familii, reședințe și ctitorii boierești din Moldova și Țara Românească din Moldova și Țara Românească (secolele XV-XVII), vol. îngrijit de Monica Dejan, cu un cuvânt înainte de Maria Magdalena Székely, Ed. Karl A. Romstorfer, Suceava, 2023, p. 216-253 (ISBN 978-606-8698-87-8).
Petronel Zahariuc, Despre schitul Sf. Paraschiva de la Pârâul Voievodului (Târgoviște); Despre biserica din Lețcani (Iași), în Addenda et Corrigenda, „Studii și materiale de istorie medie”, XLI, 2023, p. 411-421.
Radu G. Păun, Prier dans le „jardin de la Mère de Dieu”. La commémoration des ktitors au pyrgos de l’Albanais (monastère de Hilandar, Mont Athos, ms. Hilandar 519), în „Revue des études sud-est européennes”, 61, 2023, p. 7-44.
Radu G. Păun, Pour que le Seigneur les reçoive dans Son royaume. La mémoire des donateurs valaques et moldaves au monastère athonite de Hilandar (ms. Hilandar 511), în Mircea Duluş, Nunzio Bianchi (ed.), Legacies and Entanglements: Religious Identity, Cultural Tradition and Political Order in the Byzantine Sphere, Heidelberg, 2023, p. 273-312 [Études byzantines et post-byzantines, serie noua., vol. 5 (12), 2023].
Radu G. Păun, Dynasties of Grace, Dynasties of Blood. On the Rhetoric of Charity in the Wallachian and Moldavian Donation Deeds to Athos, 14th-16th Centuries, în Zachary Chitwood (ed.), From Polyglossia to Polyethnia: Culture, Ethnicity and Identity on Medieval Mount Athos, Leiden, Brill (articol predat si acceptat, va apărea în 2024).
Lidia Cotovanu, Moneylending in the Principalities of Wallachia and Moldavia: Microcredit between Monasteries, Solidarity Groups, and Moneylenders, în Paola AVALLONE, Donatella STRANGIO (ed.), Paola AVALLONE, Donatella STRANGIO (ed.), Different Forms of Microcredit and Social Business: Microfinance in Global History from the Late Medieval to the Modern, Palgrave McMillan, 2024 (sub tipar).
Lidia Cotovanu, Boierii din Cândeşti şi legăturile lor cu Epirul (secolele XV – XVII), în Mihai D. Sturdza (ed.), Familiile boiereşti din Moldova şi Ţara Românească. Enciclopedie istorică, genealogică şi biografică, IV, ed. Lucian-Valeriu LEFTER, Bucureşti, 2022, p. 181-206.
Gheorghe Lazăr, Ajutoarele românești pentru așezămintele religioase din Constantinopol și împrejurimile acestuia, în „Studii și materiale de istorie medie”, XLI, 2023, p. 260-275.
Ana-Maria Gînsac, Mădălina Ungureanu, Cuvinte noi în documente administrative românești din perioada premodernă (Condica „Asachi”), în „Caietele Sextil Pușcariu. Actele Conferinței Internaționale „Zilele Sextil Pușcariu”, ediția a VI-a, 14-15 septembrie 2023.
Ioan-Augustin Guriță, Retragerea lui Bogdan Lăpuşneanu la Hotin şi fuga din Moldova. Context istoric, discurs politic şi implicaţii simbolice, în Artă, școală și politică națională. Prinos închinat profesorului Ion I. Solcanu la împlinirea a 80 de ani, editori Petronel Zahariuc, Adrian-Bogdan Ceobanu, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2023, p. 247-288.
Comunicări:
Internaționale :
Petronel Zahariuc, Biserica și școala în vremea Cantemireștilor. Idei și fapte, la Simpozionul Internațional: „Dimitrie Cantemir” (1674-1723), Arhiepiscopia Iașilor, Facultatea de Teologie „Dumitru Stăniloae”, Iași, 09-11 noiembrie 2023.
Ioan-Augustin Guriță, „Per Crucem, Tuam conserva politicam”. Dimitrie Cantemir, Biserica Ortodoxă şi monarhia creştină, Simpozionul Internațional: „Dimitrie Cantemir” (1674-1723), Arhiepiscopia Iașilor, Facultatea de Teologie „Dumitru Stăniloae”, Iași, 09-11 noiembrie 2023.
Ana-Maria Gînsac, Mădălina Ungureanu, Lexical Borrowings from Turkish and Greek into Romanian during the Phanariote Period: Adaptation and Lexicographic Treatment, la „More than Words: Lexical Variation and Change across Cultures, Time, and Space. 13th International Conference for Historical Lexicography and Lexicology”, Salerno, 27-29 septembrie 2023.
Ana-Maria Gînsac, Mădălina Ungureanu, Cuvinte și forme noi atestate în documente administrative din perioada premodernă (Condica „Asachi”), la Conferința Internațională „Zilele Sextil Pușcariu”, ediția a VI-a, 14-15 septembrie 2023, Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu”, Cluj-Napoca.
Naționale:
Petronel Zahariuc, Date noi despre ctitoriile Cantemireștilor: mănăstirile Mira și Silișteni, la Conferința anuală a Institutului de Istorie „A. D. Xenopol”, ediția a IV-a, Iași, 8-10 iunie 2023.
Petronel Zahariuc, Câteva note despre mănăstirea Răchitoasa, metoc al mănăstirii Vatoped de la Muntele Athos, Simpozionul național al Facultății de Istorie, în cadrul Zilelor Universității „Al. I. Cuza”, Iași, 27-28 octombrie 2023.
Petronel Zahariuc, Note despre câteva biserici, schituri, sihăstrii și mănăstiri din Moldova secolului al XVIII-lea, la Ședința de comunicări semestrială a Colectivului de Istorie Medievală, Institutul de Istorie „A. D. Xenopol”, Iași, 14 decembrie 2023.
Mihai Mîrza, Despre începuturile mănăstirilor Precista și Răducanu din Tg. Ocna: îndreptări, completări, observații, la Simpozionul național „Vasile Pârvan”, Bacău, 5-6 octombrie 2023, organizat de Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău și Arhivele Naționale Bacău.
Laurențiu Rădvan, Procesul de urbanizare din Moldova – elemente etnice și cofesionale (sec. XIV-XV), la conferința națională: Orașul multietnic și multiconfesional, organizat de Comisia de Istorie a Orașelor din România, Sibiu, 19-20 octombrie 2023.
Marius Chelcu, Mănăstirea Florești – aspecte din trecutul unui așezpmânt închinat la Muntele Athos, la Conferința anuală a Institutului de Istorie „A. D. Xenopol”, ediția a IV-a, Iași, 8-10 iunie 2023.
Concluzii
Drumul către o nouă sinteză privitoare la istoria relațiilor dintre Țările Române și Muntele Athos se apropie de sfârșit. Până atunci, însă, am propus și a fost acceptat un nou proiect, care a avut drept obiective: valorificarea și editarea documentelor românești din arhivele mănăstirilor de la Muntele Athos (Sfântul Pavel, Ivir, Vatoped, Hilandar, Zograf) și a documentelor privitoare la aceste legături păstrate în arhivele din România și Republica Moldova, studierea unor manuscrise și a altor odoare de proveniență românească păstrate la Muntele Athos sau în alte biblioteci și arhive din România și din alt țări, cercetarea călătoriilor călugărilor athoniți în Țara Românească, Moldova și Transilvania și a pelerinajelor românești la Sfântul Munte, organizarea unui colocviu internațional și publicarea volumului la o editură din străinătate, publicarea de articole în reviste și în volume colective și susținerea de comunicări la manifestări științifice din țară și din străinătate.
Din punct de vedere ştiinţific, cercetarea arhivelor româneşti de la Muntele Athos are o importanţă foarte mare, deoarece la Sfântul Munte se păstrează cel mai mare depozit documentar inedit pentru istoria medievală şi modernă a Ţărilor Române, aflat în afara graniţelor României, fiind unul dintre puţinele locuri de unde se mai pot aduce informaţii noi privitoare la istoria românilor şi a întregii Creştinătăţi Răsăritene, precum și la locul și rolul românilor în sprijinirea creștinilor din cuprinsul Imperiului otoman. Prin intermediul acestui proiect, aflat în continuarea altora trei, am publicat documente din arhivele româneşti ale mănăstirilor athonite Sfântul Pavel și Ivir, am început editarea arhivei românești din mănăstirea Vatoped (după fotocopiile acestor documente se află în Laboratorul de cercetare a relaţiilor românilor cu Muntele Athos de la Facultatea de Istorie din Iaşi) și am continuat valorificarea mărturiilor istorice privitoare la legăturile mănăstirii Hilandar și Zograf cu Țările Române și cu spațiul sud-dunărean. Totodată, am publicat un volum de documente privitoare la relațiile româno-athonite, dar și la istoria generală a Moldovei, desprinse din „Condicile Asachi”, păstrate la Arhivele Naționale din Iași, prilej cu care și coordonata filologică a acestor surse istorice a fost pusă în valoare.
Pentru că nu numai arhivele și bibliotecile au stat în atenția noastră, ci și oamenii care au făcut posibile relațiile românilor cu Creștinătatea sud-dunăreană, am cercetat pelerinajele românilor, călugări și mireni, la Sfântul Munte și la Ierusalim, fenomen eclesiastic și cultural care s-a amplificat în timp, începând cu cea de-a doua jumătate a secolului al XVII-lea. Astfel, am publicat în 2021 o relatare de călătorie (pelerinaj) la Muntele Athos, scrisă de arhimandritul Chiriac Râmniceanu, iar anul acesta o Călătorie la Ierusalim (1859) a ieromonahului Andronic din mănăstirea Neamț, în continuarea aceleia de la Muntele Athos (1858), pe care am publicat-o în 2015, urmând ca în viitor să mai editez, singur sau în colaborare, asemenea izvoare istorice.
De asemenea, membrii echipei proiectului au publicat multe studii (38) și au susținut comunicări științifice privitoare la relațiile românilor cu Muntele Athos sau la probleme istorice conexe (35, în afara acelora prezentate în cadrul Colocviului din octombrie 2022), valorificând surse istorice inedite, prin care au adus contribuții însemnate la cunoașterea istoriei unor așezăminte eclesiastice din România (Precista/Răducanu-Târgul Ocna, Todireni-Suceava, Jitianu-Dolj, Golia și Bărboi din Iași, Baia de Aramă-Mehedinți, Răchitoasa-Bacău, Precista-Galați, Radu Vodă-București etc.), dar și la relațiile lor cu Locurile Sfinte aflate sub stăpânirea Imperiului otoman.
În octombrie 2022, am organizat unui colocviu internaţional, cu 27 de comunicări, în continuarea celor organizate în septembrie 2016 (Relaţiile românilor cu Muntele Athos şi cu alte Locuri Sfinte <sec. XIV-XX>) și septembrie 2019 (Românii și Creștinătatea Răsăriteană <sec. XIV/XX>), dezvoltând temele prezentate şi crescând numărul de participanţi, iar volumul colocviului a fost acceptat de Editura Peter Lang, urmând a cuprinde 19 articole.
Contact
Prof. univ. dr. Petronel ZAHARIUC
- Facultatea de Istorie, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
Bd. Carol I, nr 11, 700506 – Iaşi, România- e-mail: zahariuc@uaic.ro
